CèllulaA cèllula eni l'unitati fundamintali dâ vita, aggettu di studiu dâ bioluggìa. Tutti li formi viventi sunnu fatti di celluli. Ci sunnu celluli di tutti li dimensioni. Forsi a chiù granni cèllula è l'ovo. Tutti li autri sunnu molto nichi. Ci sunnu cèlluli ca vivunu suli (organismu unicellulari) e autri ca pi viviri hannu bisognu di autri celluli (organismu pluricellulari). StrutturaQuasi tutti li cèlluli hannu u nucleu ca è a parti centrali e unni si trovanu li informazioni pi fari tutto chiddu ca a cèllula avi a fari. A cèllula havi comu strutturi funnamintali lu plasmalemma (puramenti dittu mimbrana cillulari o mimbrana plasmàtica), ca forma u confini dà cèllula. Chista ca eni nu doppiu stratu fosfulipidicu (li testi pulari cô gruppi fosfatu stannu fora e dintra ô doppiu stratu e li codi idrufòbbichi di l'àciti grassi esterificati 'n mezzu ô doppiu stratu), lu citusòl, ca eni na suluzzioni acquosa cuntinenti ioni e diversi sustanzi chìmichi, lu ginoma, ca eni lu nzemmula dê siquenzi di DNA (sparti dê plasmidi e àutri siquenzi spiciali), e li ribusomi, cumplessi ribbunucleuprutèichi pâ sìntisi dê prutiìni. SalentinuLa cellula ete l'unità morfofunzionale te li esseri viventi, quistu ole ddice puru ca ete lu stuezzu cchiu picciccu ca pòtisi classificare comu essere vivente. Mo, nci stane esseri viventi ca su fatti te na cellula sula (comu li batteri e li protozoa), ca se chiamane unicellulari. Auri su composti te mute cellule, e quisti se chiamane pluricellulari (comu le bestie e ll'ómini). Intra a tutte le cellule se potenu acchiare ste caratteristiche:
|
Portal di Ensiklopedia Dunia